Probabil aţi văzut acel clip viral sau imagini din China cu uriaşul blocaj de trafic din urmă cu câteva zile. El a avut loc pe autostrada G4 Beijing – Hong Kong – Macao. După cum arată şi clipul de mai jos, e posibil ca şi ceaţa să fi afectat mersul traficului, dar problemă adevărată era densitatea.
Un număr neobişnuit de mare de persoane se întorcea la Beijing după o sărbătoare ce a durat o săptămână. E cam ce vedem la noi pe Valea Prahovei de sărbători înmulţit cu 10, sau de ce nu cu 100. Am văzut ambuteiaje în Mexic, în SUA sau în India, ţară unde regulile de circulaţie sunt opţionale, dar nici unul nu arăta atât de rău. Acesta face că Bucureştiul să pară un picnic, chiar şi la orele dimineţii.
Oamenii de ştiinţă au studiat de ani buni diferitele modele de trafic, încercând să găsească acel punct comun care provoacă ambuteiajele, dar şi o soluţie. Printre ei se numără şi fizicianul Boris Kerner, de la Institutul de Cercetare Daimler Benz din Stuttgart. El a analizat datele adunate din câţiva ani de studii asupra autostrăzilor germane şi a descoperit că traficul respectă regulile auto-organizării.
Există 3 categorii de trafic: curgător, blocat sau un stadiu intermediat numit “flux sincronizat”. În acesta densitatea mare de automobile se mişcă precum moleculele sau membrii unei fanfare. Mega autostrăzile Chinei se gâtuie în puncte de trecere, ajungând de la 50 de benzi la doar 20. Există şi blocaje “fantomă”, care se pot întâmpla oriunde şi oricând, fără un factor precis.
via Gizmodo